Într-o dimineaţă mă voi trezi neştiind cine sunt, cine-am fost, cine eşti, cine va fi. Într-o dimineaţă filmul se va rupe undeva la mijloc şi toate personajele vor cădea pe jos, întinzându-se pe podeaua veche şi mucegăită. Şi se vor retrage în spatele cărţilor citite şi necitite, se vor băga în cutiile prăfuite. Şi-acolo vor face teatru de păpuşi.
O voce îmi susură în ureche: cocaină, heroină. Am senzaţia că visez, dar nu, sunt în plină stradă, în plină zi.
În plină zi toridă de vară aştept toamna să pot dormi bine din nou. Ca în fiecare toamnă ploios-foşnitor-uscată.
Într-o dimineaţă mă voi trezi ca să fac prjituri în ziua respectivă şi nimic altceva. Şi în tot timpul ăsta filmele mele se vor derula nestingherite. Da, da, au ajuns să fie filmele mele. At least for this, thanks.
Moby
Asculta mai multe audio diverse
oscar fashion
Cu 28 minute în urmă
